banner spoca
Serviciul Taxe si Impozite
Achizitii publice

Oraşul Gura Humorului, situat în centrul geografic al judeţului Suceava, în “Zona Mănăstirilor Bucovinei”, deţine o poziţie strategică pentru vizitarea mănăstirilor din Nordul Moldovei și a altor obiective de interes turistic din această parte a țării. De altfel, turismul în regiunea Gura Humorului constituie una dintre priorităţile de dezvoltare a regiunii Bucovina, iar investiţiile în acest domeniu o prioritate în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare a României. Acest lucru este reflectat de numărul mare de turişti care vizitează zona pe tot parcursul anului – estimat la aproximativ 60.000 de persoane cazate anual în unităţile de primire turistică şi la circa 200.000 care tranzitează staţiunea.

1) Instituţia iniţiatoare Primăria orașului Gura Humorului
2) Formularea problemei Oraşul Gura Humorului, situat în centrul geografic al judeţului Suceava, în “Zona Mănăstirilor Bucovinei”, deţine o poziţie strategică pentru vizitarea mănăstirilor din Nordul Moldovei și a altor obiective de interes turistic din această parte a țării. De altfel, turismul în regiunea Gura Humorului constituie una dintre priorităţile de dezvoltare a regiunii Bucovina, iar investiţiile în acest domeniu o prioritate în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare a României. Acest lucru este reflectat de numărul mare de turişti care vizitează zona pe tot parcursul anului – estimat la aproximativ 60.000 de persoane cazate anual în unităţile de primire turistică şi la circa 200.000 care tranzitează staţiunea.

În prezent, în cadrul staţiunii Gura Humorului forma de turism predominant practicată este cea cu valenţe culturale, datorită numeroaselor mănăstiri (Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Putna, Arbore etc.) aflate în apropiere, ale căror biserici pictate au fost incluse, în cazul unora dintre ele, în patrimoniul cultural mondial al UNESCO începând din anul 1993.

De asemenea, o formă de turism care s-a impus recent în preferinţele turiştilor este turismul de agreement. Astfel, prin Proiectul “P.O.P.A.S.” (Pârtie de schi, Orientare Turistică, Parc Lunca Moldovei, Agrement, Sport), cu o investiție totală de 10,2 milioane de euro, finanțată din fonduri europene, orașul Gura Humorului a fost dotat, din 2010, cu o pârtie de schi cu o lungime de 1.486 de metri cu un grad de competitivitate de 7,5, prevăzută cu telescaun şi instalaţie pentru producerea zăpezii, o piscină acoperită, un bazin de înot pentru copii, terenuri de sport în aer liber şi un patinoar artificial în zona de agreement „Ariniș”.

Nu în ultimul rând, datorită existenţei mai multor săli de conferinţe în cadrul unor hoteluri şi pensiuni, a luat amploare turismul de afaceri, congrese şi reuniuni.

În pofida resurselor turistice variante, a dezvoltării reţelei de unităţi turistice de cazare şi a numărului mare de turişti care vizitează zona, oraşul oferă posibilităţi limitate de transport la obiectivele turistice şi de agrement, precum şi în interiorul oraşului.

Conform unei anchete sociologice realizate în iulie 2011, deși evaluarea staţiunii Gura Humorului şi a zonelor din împrejurimi este în general una pozitivă, majoritatea turiştilor evaluând-o ca ofertantă (57%) şi foarte ofertantă (40%), majoritatea acestora (65%) identifică în infrastructură un inconvenient major atunci când vizitează zona.

Cei avantajați de situația prezentă par a fi cei care se deplasează cu autoturismul personal, acesta fiind de altfel mijlocul de transport cu care s-au deplasat marea majoritate a turiștilor la Gura Humorului (76%). Cu toate acestea, 63% dintre cei chestionaţi indică că şi-ar dori alte mijloace de transport către obiectivele turistice de pe raza orașului, eventual unele ecologice. Această opțiune pentru un mijloc de transport ecologic este susținută de opțiunea, într-o proporție covârșitoare de 84%, a preferinţei ca aerul curat și nepoluat să nu dispară din specificul turistic oferit de Gura Humorului. Necesitatea existenței unui astfel de mijloc de transport ecologic și lipsa unei astfel de opțiuni în prezent se impune cu atât mai mult cu cât majoritatea covârșitoare a turiștilor (97%) se declară interesată și foarte interesată de existența unui mijloc de transport ecologic care să cuprindă mănăstirile, complexul Ariniş, pârtia „Şoimul” şi pensiunile cu specific culinar.

Cu toate acestea, în oraş și în aria sa administrativă nu există transport în comun local, deplasarea, atât în interior, cît și spre obiectivele turistice de pe raza sa făcându-se preponderent cu mijloace proprii şi prin reţeaua particulară de taximetrie. Deși există o rețea de microbuze, programul de funcționare al acestora se pliază în principal după programul de lucru și de școală al rezidenților și nu funcționează duminica, atunci când fluxul turiștilor este mai mare. De asemenea, în momentul de față, complexul Ariniș și pârtia „Șoimul” nu sunt deservite de niciun mijloc de transport, turiștii fiind nevoiți să se deplaseze prin mijloace proprii, deși practicatul înotului în cele 3 piscine ale complexului a fost indicat de turiști drept a doua activitate preferată de petrecere a timpului liber în zonă după vizitarea mânăstirilor.

În aceste condiții, situația actuală a infrastructurii la nivel orașului Gura Humorului îi dezavantajează clar atât pe turiștii care nu pot ajunge la obiectivele de interes turistic cu mașina personală cât și pe cei care își doresc să circule cu un mijloc de transport care respectă mai mult specificul eco-turistic și cultural al zonei. De asemenea, actuala situaţie se dovedeşte dezavantajoasă și pentru rezidenții care nu vor să apeleze la taxiuri și microbuzele cu program limitat pentru a se deplasa atât în interiorul orașelor cât și către locurile de petrecere a timpului liber ameneajate în oraș.

În acest context, starea actuală a infrastructurii generează următoarele efecte negative: nu permite exploatarea turistică adecvată a obiectivelor turistice de pe raza orașului, limitează posibilitatea practicării unor forme mai variate de turism, nu satisface nevoile unor segmente importante din piaţa turistică (turiștii interesați de practicarea unui turism mai ecologic, în acord cu specificul zonei) și influenţează negativ durata de şedere a turiştilor în perimetrul stațiunii.

3) Denumirea politicii Pe cărări de munte şi oraş cu trenuleţul zâmbăreţ din Gura Humorului
Scop Creşterea calităţii serviciilor de turism ecologic oferite de zona Gura Humorului prin dezvoltarea integrată şi ecologică a infrastructurii de turism
5) Obiective generale /obiective specifice

Obiective generale:

−  diversificarea ofertei de turism ecologic furnizată de zona Gura Humorului

− îmbunătăţirea posibilităţilor de transport ecologic la obiectivele turistice și de agrement de pe raza oraşului Gura Humorului

Obiective specifice:

− creşterea numărului de trasee turistice cu până la 50% până în 2016

− creşterea duratei de şedere a turiştilor în Gura Humorului de la 2,6 zile în prezent la 4 zile până în 2017

− creşterea numărului de turişti cu 30% până în 2017

6) Beneficiari

Beneficiari direcţi:

− turiștii care vizitează orașul Gura Humorului și obiectivele de interes turistic de pe raza unității administrativ-teritoriale Gura Humorului

− rezidenții oraşului Gura Humorului

Beneficiari indirecţi :

− agenţii economici din domeniul turistic (pensiuni, hoteluri) prin creșterea numărului de turiști și a perioadei de ședere a acestora, ca urmare a diversificării numărului de trasee turistice și a accesării mai facile a obiectivelor de interes turistic

− alţi agenți economici

− administraţia publică locală, prin creşterea veniturilor la bugetul local

− persoanele care vor fi angajate pentru a opera și gestiona mijloacele de transport ecologic la obiectivele turistice de pe raza oraşului Gura Humorului

7) Variante de soluţionare

Varianta 1: Achiziţionarea şi punerea în funcţiune a unor trenuleţe electrice, care să efectueze trasee la principalele atracţii turistice din Gura Humorului (Mănăstirea Voroneț, Mânăstirea Humor, pârtia „Şoimul”, complexul de agrement Ariniș,  pensiuni cu produse culinare specifice zonei)

* Investiția s-ar putea finanța prin accesarea de fonduri nerambursabile, în cadrul Programului Operațional Comun Romania- Ucraina – Republica Moldova 2007-2013.

Impact economic

  • Dezvoltarea ofertei turistice pusă la dispoziţie de zona Gura Humorului.
  • Oferirea unei posibilități de transport mai ieftine decât folosirea taximetrelor.
  • Venituri obţinute de Primărie din exploatarea trenulețelor, concesionare stații trenulețe și panotare trenulețe în scop publicitar: 538 520 RON fără TVA/ an).
  • Atragerea de agenţi comerciali care să realizeze activități comerciale în spațiile concesionate.
  • Venituri obţinute de agenți economici ca urmare a intensificării activității turistice.

Impact social

  • Crearea a 7 locuri de muncă.
  • Crearea unui mijloc de transport local atât pentru rezidenți, cât și pentru turiști la nivelul zonei Gura Humorului.
  • Creşterea gradului de satisfacţie al turiştilor şi rezidenţilor.

Impact ecologic

  • Efect pozitiv asupra sănătăţii publice, în condițiile în care deplasarea cu trenulețele se face pe baza unor baterii electrice, nepoluante
  • Păstrarea aerului curat din zonă prin utilizarea unui mijloc de transport ecologic.

Buget estimat

Cheltuieli investiție inițială: 1.875.720 RON fără TVA

− 3 trenulețe a 3 vagoane fiecare: 1 661 520 RON fără TVA

− alte costuri trenulețe (3 acumulatoare, 36 anvelope, panouri plexiglas): 109 200 RON fără TVA

− stații trenulețe: 105.000 RON fără TVA

Cheltuieli operaționale: 208.750 RON RON fără TVA/ an

− cheltuieli salariale: 126.000 RON/ an

− cheltuieli alimentare: 32.850 RON/ an fără TVA

− cheltuieli emitere bilete: 23.500 RON fără TVA/ an (Există posibilitatea ca activitatea de emitere a biletelor să fie susţinută financiar de către proprietarii de pensiuni, în schimbul figurării pe bilet a reclamei la pensiune.)

− cheltuieli asigurare CASCO: 12.000 RON/ an fără TVA

− costuri întreţinere: 14. 400 RON/ an fără TVA

Cheltuieli de promovare: 64.500 RON fără TVA/ în primul an,  urmând  ca din anul doi să fie alocată o sumă de 8.600 RON din veniturile optinute din exploatarea trenuleţelor

Varianta 2: Achiziționarea și dezvoltarea unei  reţele de 100 de  biciclete închiriabile, cu puncte de închiriere în 5 zone de interes turistic ale zonei Gura Humorului Impact economic

  • Venituri obţinute de Primărie din exploatarea bicletelor închiriabile  (la varianta închirierii a 100 biciclete/zi în 210 zile de funcţionare: 336.000 RON fără TVA).
  • Atragerea de noi agenţi comerciali, care să furnizeze și să alimenteze parcul de biciclete.
  • Obţinerea de venituri la bugetul local prin concesionarea punctelor de închiriere a bicicletelor.

Impact social

  • Crearea a 6 locuri de muncă.
  • Creşterea gradului de satisfacţie a turiștilor.
  • Crearea unui mijloc de transport alternativ la nivelul zonei Gura Humorului.
  • Efect pozitiv asupra sănătăţii publice, în condițiile în care deplasarea cu bicicletele este nepoluantă.

Impact ecologic:

  • Păstrarea aerului curat din zonă prin utilizarea unui mijloc de transport ecologic.
Buget estimat:

Cheltuieli investiție inițială: 180.000 RON fără TVA

− achiziţie biciclete: 100.000 RON fără TVA

− alte costuri biciclete (dotare cu cauciucuri de rezervă): 5.000 RON fără TVA

− staţii primire/predare biciclete: 75.000 RON fără TVA

Notă 1: Parcul de biciclete va fi reînoit prin vânzarea, la 3 ani, a jumătate din lot, la 50% din valoarea de achiziție și achiziționarea altor biciclete noi (50.000 RON la 3 ani fără TVA)

Notă 2: în condițiile în care sunt construite piste de biciclete: 3.165.528 RON fără TVA pentru 24 de kilometri de piste

Cheltuieli de operare: 66.500 RON fără TVA/ an

− cheltuieli salariale: 63 000 RON/ an

− cheltuieli curent staţii biciclete: 3.500 RON/ an fără TVA

Cheltuieli promovare: 12.600 RON/ an fără TVA în primul an

Varianta 3: Menținerea situației actuale Impact economic:

  • Lipsa costurilor pe care le-ar presupune o investiție într-un mijloc de transport pentru turiștii din zonă.
  • Lipsa veniturilor pe care primăria le-ar obține din gestionarea unui mijloc de transport în comun.
  • Limitarea accesului la obiectivele de interes turistic și de agrement.

Impact social:

  • Lipsa unui mijloc de transport în comun care să deservească atât rezidenții, cât și turiștii în fiecare zi a săptămânii.
  • Grad limitat de satisfacție privind oportunitățile de turism și de agrement oferite de zonă.

Impact ecologic:

  • Creșterea poluării ca urmare a faptului că principalul mod de deplasare a turiștilor către obiectivele de interes turistic este autoturismul personal. În condițiile în care an de an numărul turiștilor crește, ca urmare a diversificării facilităților turistice, gradul de poluare va crește.

Buget estimat 3    –
8. Procesul de consultare Organizaţii şi instituţii consultate

  • „Asociaţia de Turism Bucovina”
  • Hotelul „Best Western Bucovina”
  • Agenţiei de Turism „Ramona Tourism & Travel”
  • Pensiunea „Casa Humor”
Rezultatul consultării

Procesul de consultare a constat în organizarea unui focus grup, desfășurat la data de 21 iunie, cu reprezentanţi ai organizaţiilor şi instituţiilor din domeniul turistic. Întâlnirea s-a desfășurat la sediul primăriei Gura Humorului și a avut ca scop prefigurarea unor soluţii la problema de politici publice din cadrul exerciţiului pilot.

Focus grupul s-a soldat cu următoarele principale luări de poziții:

a. dezvoltarea turismului ecologic şi a ecoturismului la nivel oraşului Gura Humorului este esențială pentru păstrarea specificului zonei Bucovinei, axată pe turism ecumenic, ecoturism, turism cultural şi culinar.

b. turiștii se confruntă cu dificultăți în privinţa accesului la punctele de atracţie  turistică şi în special la mănăstiri, în condiţiile în care există doar microbuze, care nu se pliază pe perioadele în care creşte afluxul de turişti.

c. este necesară diversificarea posibilităţilor de transport ecologic în zonă.

d. un posibil mijloc de transport ecologic ar trebui atât să realizeze circuite, care să acopere cât mai multe atracţii turistice şi culturale din oraş, cât și să funcționeze ca un mijloc de transport pentru localnici.

e. deşi perioada petrecută de către turişti în Gura Humorului este în creştere, ea poate stagna în condiţiile în care turiştii, în special cei români, nu accesează, din comoditate sau lipsa de interes, excursiile opţionale, cu profil ecologic şi cultural, oferite de operatori.

f. există un „profil static” al turistului, care ar trebui educat pentru a accesa mai bine oferta de turism ecologic la nivelul localităţii Gura Humorului, eventual printr-un program de educare turistică.

9) Varianta de soluţionare recomandată Varianta de soluţionare recomandată este Varianta 1.

Varianta de soluţionare s-a făcut pe baza unei unei analize cost-beneficiu a soluţiei privind achiziţionarea şi punerea în funcţiune a unor trenuleţe electrice și a unei Analize SWOT între variantele de soluționare propuse. De asemenea, decizia a avut la bază rezultatele cercetării sociologice și o Analiză de risc.

Beneficii/riscuri

Ca urrmare a Analizei SWOT și a Analizei de risc, au fost identificate următoarele beneficii și riscuri:

Beneficii:

  • Diversificarea posibilităților de accesare a obiectivelor de interes turistic din zona Gura Humorului.
  • Crearea unui mijloc de transport lohcal atât pentru rezidenți, cât și pentru turiști care se deplasează în orașul Gura Humorului.
  • Creșterea numărului de turiști în zona Gura Humorului.
  • Creșterea perioadei de ședere a turiștilor în zonă.

Riscuri:

  • Posibilitatea demarării unei inițiative private aflate în concurență.
  • Alegerea de către turiști a unui mijloc de transport alternativ (spre exemplu, opțiunea actuală de deplasare cu autoturismul personal la obiectivele turistice din zonă).

Grupuri vizate

− turiștii care vizitează zona Gura Humorului și obiectivele de interes turistic de pe raza unității administrativ-teritoriale Gura Humorului.

− rezidenții unității administrativ-teritoriale Gura Humorului (circa 16.000 persoane).

− agenţi economici din domeniul turistic (pensiuni, hoteluri).

− persoanele care vor fi angajate pentru a opera și gestiona mijloacele de transport ecologic la obiectivele turistice de pe raza oraşului Gura Humorului.

Monitorizare/evaluare

Până la darea în funcțiune a trenulețelor vor fi realizate rapoarte de monitorizare (lunar) şi rapoarte de monitorizare (trimestrial) privire la conformarea la planul de acțiuni.

După darea în funcțiune a trenulețelor (1 ianuarie 2014), va fi realizat un raport de monitorizare a următorilor indicatori de performanță:

Indicatori de performanţă

− numărul de bilete cumpărate

− numărul de turiști care vizitează obiectivele de interes de pe raza orașului Gura Humorului − pe baza unui studiu sociologic

− numărul de trasee turistice create

− numărul de zile de ședere − pe baza unui studiu sociologic, pornind de la o întrebare de tipul ”Câte zile petreceţi în Gura Humorului în această vacanţă?”

−  veniturile realizate din exploatarea trenulețelor − pe baza biletelor achiziționate

− numărul de persoane satisfăcute de transportul la obiectivele turistice din zona Gura Humorului  pe baza unei întrebări de tipul ”Cât de mulţumit sunteţi de starea actuală a transportului către obiectivele turistice din zona Gura Humorului?”

Termene preconizate de realizare (A se vedea Planul de acţiuni)

Darea în funcțiune a trenulețelor electrice (1 ianuarie 2014)

Buget estimat

1.875.720 RON fără TVA

Atasament: Raport 4 – Anexa 3

De interes turistic
harta gura humorului harta partie webcam live
Trafic
counter Statistici vizitatori
» 4 acum online
» 3 azi
» 431 saptamana aceasta
» 431 in total
Record: 428 (25.01.2021)
Arhiva articole